Fonduri structurale-IMM-uri
Fondurile structurale reprezintă pentru IMM-uri, o mare oportunitate, în contextul aderării la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte principalele efecte asupra IMM-urilor din România, în urma aderării, au fost clasificat în avantaje şi dezavantaje. Accesul mai bun pe pieţe a fost considerat principalul avantaj, deoarece întradevăr Uniunea Europeană are un mare potenţial ca şi piaţă de desfacere. În ceea ce priveşte accesul la fondurile structurale este considerată a fi doar a patra opţiune pe care românii o consideră avantajoasă. Principalul aspect care creează dificultăţi IMM-urilor este mediul concurenţial deoarece în urma aderării la UE, din punct de vedere demografic densitatea IMM-urilor din România este sub media europeană.
Cercetând evoluţia demografiei IMM-urilor la nivel naţional, concluzionăm că nu s-au confirmat preconizările conform cărora 60% din IMM-uri vor dispărea, ci în primul an după integrare numărul acestora, dimpotrivă, a crescut.
Importanţa IMM-urilor la nivel naţional cît şi comunitare este reprezentată de ponderea locurilor de muncă. În comparaţie cu firmele mari, IMM-urile au asigurat un număr mai mare de locurilor de muncă, reprezentând peste 75% din locurile de muncă din anumite sectoare industriale precum industria textilă, de construcţii şi de mobilă. Iar în ceea ce priveşte productivitatea muncii ponderea este în favoarea întreprinderilor mari ce înregistrează cifre mai mari, în comparaţie cu IMM-urile. Cât despre problemele şi riscurile IMM-urilor am concluzionat că principala problemă este accesul facil la instrumentele de finanţare.
Având în vedere problemele cu care se confruntă IMM-urile, instituţiile europene cât şi cele naţionale au luat măsuri pentru simplificarea legislaţiei, facilitarea accesului la achiziţiile publice, asigurarea asistenţei de calitate şi nu în ultimul rând facilitarea accesului la finanţare prin înfiinţarea fondurilor de contragarantare, etc. În acest sens, menţionez două dintre cele mai importante documente din cadrul Strategiei de la Lisabona care au contribuit la conturarea acestui cadru prin încurajarea principiului „Think Small First” la nivel comunitar cât şi naţional: „Carta Europeană a întreprinderilor mici şi mijlocii” şi „Small Business Act”.
În ceea ce priveşte adoptarea prevederilor comunitare la nivel naţional, patronatele şi instituţiile pentru sprijinul IMM-urilor au făcut presiuni asupra Guvernului să adopte măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor.
Datorită faptului că accesul la finanţare este principala problemă cu care se confruntă IMM-urile, este imperios necesar analiza posibilităţilor aflate la dispoziţia IMM-urile pentru finanţarea noilor investiţii. În condiţiile în care autofinanţarea nu este posibilă, datorită inexistenţei profitului adecvat care să permită noi investiţii, adesea IMM-urile recurg la împrumuturi bancare, creditarea fiind principala sursă de finanţare externă, chiar dacă este rambursabilă. Criteriile în baza cărora se acordă finanţarea sunt influenţaţe atât de factorii macroeconomici cât şi de standardele fiecărei bănci în parte. Prin urmare, inflaţia poate determina nivelul dobânzi, în acest sens banca centrală având deasemenea un rol important, scorringul fiecărei bănci poate fi influenţat şi de relaţia pe care banca o are cu clientul, referitor la antecedentele sale, la situaţia financiară, etc. Însă, trebuie luate în considerare şi celelalte posibilităţi de care dispun IMM-urile, cum ar fi fondurile comunitare, posibilităţi avantajoase putem spune, în condiţiile în care finanţarea este nerambursabilă. În acest sens cele mai importante fonduri comunitare sunt fondurile structurale.
Fondurilor structurale le este alocat cel mai mare buget, iar pentru perioada 2007-2013 acestea vizează 3 obiective, cu scopul eficientizării alocărilor financiare şi pentru a spori claritatea obiectivelor. Datorită faptului că PIB-ul per capita este sub 70% din media UE-25, întreg teritoriul este eligibil sub obiectivul „Convergenţă”, cu cea mai mare alocare financiară. În ceea ce priveşte alocarea bugetului pe programe operaţionale, infrastructura este în ierarhia clasificărilor, iar asistenţa tehnică are alocat cel mai mic buget. Toate programele operaţionale se implemetează conform „ Cadrului Naţional Strategic de referinţă”, ce face legătura între priorităţile naţionale şi cele europene. Cât despre accesarea fondurilor structurale, până în acest moment cele mai multe proiecte aprobate au fost din Programul Operaţional POS-CCE, iar cele mai puţine pentru POS-Transport.